anarhism.ro

Cu ocazia sărbătorilor aş vrea sa-mi bag pula în toate mass-sms-urile şi mass-urile de messenger primite.

Oameni ce 99% din an sunt atei sau nu au nici o treabă cu biserica… brusc … sunt loviti de SFÂNTA LUMINĂ !
Şi evident imi doresc şi mie acelaşi lucru ! Bă las-o moartă…

Acum ceva vreme, când în Bucureşti s-a făcut măreaţa colectare de electrocasnice pentru reciclare, cineva spunea (Prigoană parcă ??) cum ca nu de acţiuni hei-rupiste avem noi nevoie şi cum ele nu rezolvă nimic.

Ei bine, privind lucrurile în această lumină (sfânta lumină, evident) realizez câtă dreptate avea omul.

Uiţi de familie, prieteni şi rubedenii tot anul şi … gataaaa… un sms la “all contacts” plin de dulcegării de căcat te-a scos.
Unde e bunătatea asta creştinească atunci când te plimbi pe stradă şi toţi se uită numai la îmbrăcăminte, încălţăminte şi freză să vadă dacă o duc “mai bine” ?
Unde sunt “Sănătate şi fericire ţie şi familiei tale !” când stai în maşina 1-2 ore blocat într-o intersecţie ?
Unde e căldura şi bucuria dată de întâlnirea cu “aproapele” tău ?

Pula. De fapt vrei să îi vezi morţi.
Ba nu. Nu vrei să ii vezi de loc. Îţi respiră aerul şi îţi ocupă locul.

Zilele astea am tot citit post-uri anti-ipocrizie de sărbători şi, ca de fiecare dată când e vorba de ceva bun dar anti-mainstream, mă întreb “Teoria ca teoria … da’ practica ?”.
Ce facem împotriva hoardelor de consumatori dresaţi să ia “o atenţie”, prostiţi că un sms poate înlocui un an fără “salut”.
Evident tot ce poţi să faci e să NU faci.

Drept urmare… nu am luat nici un cadou, nu am dat nici un mass-sms, nu am luat brad (poate îmi spune şi mie cineva de unde pula mea tradiţia asta a defrişării ?), nu am luat cozonaci şi în general nu am cumpărat nimic mai mult ca de obicei.

Şi mai fac ceva concret … după ce luni de zile am aşteptat “momentul” m-am săturat doar de vorbe fără fapte… drept urmareee.. ta-daaaa.. fac public http://share.anarhism.ro (din lipsa de timp pentru proiect momentan e pe linie moarta)

Acum să vă văd la “bunătate” şi “generozitate” … şi evident “sfânta lumină”

P.S: în timp ce scriam am ascultat de vreo 2-3 ori The Exploited - I Never Changed (doar mi-am rafinat ideile)

Profitând de o relaxare forţată zilele astea, adică mi-am băgat pula în muncă înainte să o iau razna, am făcut ce nu am făcut de mult… adică m-am uitat la televizor.
Ocazie cu care am reuşit să imi găsesc exemplificare pentru unul din motivele pentru care urăsc rasa umană.

Deci ce am reuşit eu să văd în două zile ? Două documentare doar… că excesul de tv prosteşte.

Primul documentar, pe National Geographic, era despre Lemuri şi despre faptul că ei nu se reproduc în captivitate iar habitatul lor se diminuează.
O astfel de zonă de habitat o reprezentau pădurile din Malawi, o ţară de prin Africa. Remarcaţi timpul trecut folosit. “Reprezentau”. Pentru că aceste păduri au dispărut fiind exploatate de o populaţie fomistă.
Şi acum vine partea “frumoasă”. Populaţia asta e fomistă pe bune… în cel mai pur sens al cuvântului, nu ca “muritorii de foame” de la colţ de la noi care au undeva la 80-100kg fiecare … stiu stiu … de la o dietă proastă cu multe grăsimi.
Oamenii aia câştigă sub 1$ pe zi. Cine are salariul de 70 ron să ridice mâna. Cred că si cerşetorii câstigă mai mult de 1$/zi.

În fine… nu comparaţia cu cerşetorii noştri e subiectul.
Eu mă întreb cât de “uman” este gestul de a înfrumuseţa un om în detrimentul hrănirii a 20.000 de oameni pentru o zi ŞI al salvării unei specii pe cale de dispariţie ?

Acesta e doar un mic exemplu al lipsei generale de perspectivă, al incapacităţii de a privi în ansablu şi de a gândi o acţiune la valoarea ei globală.

Ce valoare reală au strângerile de fonduri “pentru x care suferă de y şi are nevoie de z mii de dolari pentru operaţie” ? Ce câştigă omenirea prin salvarea unei fiinţe care, în cel mai bun caz, va avea o viaţă “normală” şi mediocră. Evident de cele mai multe ori nici măcar atât. Vă fi un nesfârşit şir de probleme medicale.

Nu cumva caritatea asta unidirecţionată e un fel de sedativ ce te face să dormi liniştit că “ai facut un bine” ?

Nu faci asta pentru că viaţa de căcat pe care o duci te face să te bucuri la orice reuşită a unui ordinar ca tine ?
Contribuind la reuşita unui nimic visezi că, poate, într-o zi vei fi tu cel propulsat de nemărginita “bunătate” a celor din jur ?